duminică, ianuarie 31, 2016

Tânăr bruscat de controlori în București | Sechestrare de persoană? VIDEO

sursa foto: printscreen din video embedat
      Un tânăr din București a fost bruscat de patru controlori pentru că nu avea bilet și a refuzat să se legitimeze. O secvență întâlnită destul de des în viața bucureșteană. Numai că nu apar filmulețe în fiecare zi. Or mai fi fost cazuri dar nu avea nimeni interesul să le mediatizeze. 

      Era o vreme când RATB-ul făcea abonamente moca celor din presă și nu prea cadra să faci scandal. Un fel de legitimații roșii, plastifiate, cu valabilitate de șase luni sau un an. Când te vedeau controlorii de rând te salutau cu "Să trăiți!".

      Dacă toată lumea este de acord că nu au voie controlorii să te bruscheze sau să te rețină sau să te forțeze să rămâi în autobuz sau să te oblige să cobori din autobuz, atunci nu e SECHESTRARE DE PERSOANĂ? Uitați-vă la filmuleț cum trag de "victimă"!

       Am avut și eu întâlniri cu controlorii. Cred că foarte mulți dintre voi au avut cel puțin o întâlnire cu periculoasele organe de control. Îmi uitasem abomanentul acasă și aveam de mers din Drumul Taberei până la Obor, contracronometru. I-am văzut, m-am urcat în autobuz, m-au prins, le-am spus că am abonament dar am uitat portofelul cu acte cu tot acasă (ceea ce era totalmente adevărat: aveam portofelul în cealaltă geacă). Nu s-au lăsat convinși și am coborât împreună la prima stație (nu voiam circ). Jos tot îmi băteau apropo-uri că "nici tu nu ai timp, nici noi nu avem timp" (chiar nu înțelegeam ce intenții au). La un moment dat m-am săturat să ne tot învârtim în jurul cozii și le-am zis: "Uite care e treaba: nu am actele la mine. Nu puteți înțelege? Am abonament valabil. Trebuie să mergem la secție să mă identifice. Cum facem: sunați voi pe cineva sau sun eu?". Au scăldat-o și mi-au recomandat "Mergi pe jos!". Ei s-au urcat în primul troleu, eu în următorul. I-am reîntâlnit pe traseu, dar m-au ignorat. De ce nu le-am dat datele? Pentru că nu voiam să alerg pe la sediul RATB cu copia abonamentului pentru anularea amenzii. Mai trecusem prin așa ceva.

      Am un prieten care la rândul lui are un prieten care era prieten cu un controlor. Povestea este de prin 2006. Zice: "Când le ceri să se legitimeze să le ceri și delegația pe traseul respectiv! Mulți, mai ales cei de weekend, ies la pescuit!". No comment. Nu am investigat.

       Eu nu mai merg cu RATB-ul. E un serviciu așa de anacronic... În loc să evolueze, involuează. Să mă explic. Aveam de mers din Apărătorii Patriei până pe 1 Decembrie, la stația 1 Decembrie. Acum ceva vreme această călătorie se făcea din schimbarea a două linii (311 sau 101 + 102). Aveam de așteptat de două ori: o dată la plecare și o dată la schimbarea autobuzului. Pe timp de zi călătoria dura maximum 30 de minute. Seara cel mai puțin, cu legărui perfecte, am făcut puțin sub 20 de minute. La un moment dat linia 102 a fost spartă în două trasee: 102 și 202. Deci, trebuia să schimb de două ori. Acum aveam de așteptat de trei ori. În plus, au mărit și intervalul la care se succed cursele de după ora 22. Asta înseamnă și autobuze supraaglomerate, de multe ori pline cu kokalari și țațe care nu găseau alt loc să se informeze cine pe cine f##e la serviciu decât în 102. Si uite așa am ajuns să plec din Apărători la 22:15 și să fiu acasă la ora 23:30. Cu abonament în regulă. Și cu nervii la pământ. Stăteam în stații în total cam 30 de minute. Pe banii mei. Iarna era o plăcere!

      La un moment dat au apărut și autobuzele SE RETRAGE, aubotuze care făceau ultima stație unde dorea șoferul. De cele mai multe ori la Matei Ambrozie. Ca să schimb cu 311/101 trebuia să merg o stație pe jos. O dată mi s-a întâmplat să mă urc într-un 102 și la Matei Ambrozie a devenit SE RETRAGE. Era o seară cu meciuri de fotbal și probabil că șoferul se grăbea.

      Foarte mulți călători își doreau ca SE RETRAGE să opreasă la intersectia dintre Bulevardul Camil Ressu și Bulevardul Nicolae Grigorescu. Adică o stație mai sus. Unii mai făceau ultima stație acolo. Da' numai "la latitudinea lui". Alții nu și nu. Călătorii (mai ales că era pe banii lor) forțau mâna și rămâneau în autobuz. Și șoferul nu avea încotro și făcea stație. Până într-o seară când au dat peste unul supărat care nu a mai oprit și și-a dus călătorii la autobaza Titan. S-a sunat la Poliție sub pretextul sechestrării de persoane (asta discutau doi cetățeni a doua zi după incident. Unul dintre ei vorbea despre fiul său care fusese în acel autobuz). Și de atunci la statuie la Sălăjan există o stație temporară OPRIRE.

      O să spuneți, poate, în apărarea controlorilor care încearcă să stârpească frauda, că din cauza celor care merg fără bilet nu merg lucrurile bine cu RATB. Că de aia nu au bani de piese de schimb și de autobuze noi etc., etc. Faceți, nene, ca pe liniile expres: urcarea numai prin față, după validarea cardului! În felul ăsta mai civilizați și mulțimile care se înghesuie spre ușile autobuzului să urce 20 dintr-o dată, eventual înainte să coboare toți cei care vor să coboare. Ce-i drept, după ce au așteptat zeci de minute autobuzul.
 
      Așa că mi-am luat licență de condus autovehicule și mi-am cumpărat autoturism. Plateam cu 50 de lei mai mult dar făceam traseul în 15 minute. O sumă infimă pentru un câștig atât de mare. Da, contribui la poluarea orașului... Nu e prea frumos. Dar condițiile pe care le oferă RATB scot din calcul orice sacrificiu pe tema asta!




Poți găsi video direct pe youtube AICI

vineri, ianuarie 29, 2016

Greșeli de scriere din magazine

        Inscripțiile cu greșeli din supermarketuri au uneori cele mai hilare înțelesuri. "Gulaș din p..a de porc", "Masă de căcat", "Fantezie cu rahat" sau "Pilă pt picioare din lemn" sunt doar câteva exemple. Tot din categoria "alimentare" avem un new entry. Topica și diacriticele... Decât să fie mai puține mai bine pui de la tine. Nu e țesălată... e... măturată!
Telemea de vacă măturată | free to use


joi, ianuarie 28, 2016

ANPC închide staţia de metrou Piaţa Victoriei ?

"Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a decis închiderea stației de metrou Piața Victoriei și a amendat Metrorex cu 20.000 de lei. Decizia a fost luată după ce un călător a făcut plângere după ce şi-a prins piciorul între peron şi garnitura de metrou", scrie Evenimentul Zilei.

Alo, domnii de la ANPC: ştiaţi că staţiile de metrou, cu mici excepţii, nu au toaletă publică? Vă rog să vă imaginaţi cum e să mergeţi cu metroul din Apărătorii Patriei până la Lujerului după ce aţi consumat nişte must care începe să fermenteze! Dvs. săriţi în sus că şi-a blocat doamna picioru'... La cei cărora le crapă vezica nu vă gândiţi?

sursa foto: printscreen evz.ro


Experiment iresponsabil marca Antena 1

      Sâmbăta trecută (23 ianuarie) am asistat la jurnalul de 19 de la Antena 1 la un "experiment inedit": cine ajută un om fără casă atunci când îi este frig. Idee nobilă, în spiritul educației creștine: ajută-ți aproapele! Nu poți să stai deoparte când cineva are nevoie de ajutor.

sursa: captură de ecran a site-ului www.a1.ro
      Pe scurt, pentru cei care nu au văzut emisiunea, în experiment (îl găsești AICI, pe siteul a1.ro) reporterul sună la interfon aleatoriu prezentându-se drept un om al străzii care are nevoie să se încălzeasca și el (într-unul dintre cazuri și cu alți "colegi") în scara blocului. Evident că nimeni nu deschide. Doar portarul unuia dintre blocuri (da, pe bulevardul Decebal sunt blocuri cu portar) care îl refuză scoțându-și agale mâncarea dintre dinți. Într-un final deschide necondiționat ușa blocului o doamnă.

      Măi, oameni buni, v-ați tâmpit?! Eu știu că în zilele de week-end e greu să-ți faci jurnalul și trebuie să inventezi subiecte, dar măcar inventați responsabil! În afară de cei cu studiu de caz, despre care mai știi câte ceva, homleșii sunt o loterie. Mai mult o ruletă rusească! Câteva motive pentru care nu aș deschide ușa blocului unui homeless:
- scara blocului este un loc îngust în care nu îmi doresc să mă întâlnesc cu o persoană necunoscută, din grupa "de risc"
- un homeless nu are ce pierde, deci atunci când "se radicalizează" o face cu determinare
- îi lipsesc de toate așa că orice poate fi valorificat este binevenit. Oamenii mai lasă pe scară un cărucior pentru copii, o bicicletă, o lopată, niscaiva încălțăminte la ușă
- foarte binevenite sunt și apometrele de la subsol. Sau repartitoarele de căldură. Nu știați de asta, nu-i așa?
- prin scara blocului trec copii și copile cu telefoane mobile și bijuterii
- din scara blocului homlessul are acces direct la lift. Liftul este un loc îngust, foarte îngust, în care îți este foarte greu să te aperi de un eventual atacator. Doar dacă ai cursuri de autoapărare. Eu nu sunt prea liniștit să știu că soția se întâlnește cu un cetățean din ăsta în lift. Sau fata mea sau copilul meu...
- unii bătrâni deschid ușa din bunătate, să dea de pomană o bucată de pâine și se trezesc jefuiți. Unii nu se mai trezesc. Am văzut o reconstituire din categoria asta.
- unii homleși sunt și nesimțiți: își fac nevoile direct în scara blocului. Am locuit într-un bloc a cărui ușă nu se încuia. Într-o iarnă se cuibărise o homlessă care, după ce că mirosea urât și-a mai făcut și treaba mare sub scară. Am locuit și la parterul unui bloc. Era vară. Și stăteam cu fereastra deschisă peste noapte. De la pervaz la sol nu era mai mult de un metru. Într-o dimineață ne-am trezit în miros de rahat fermentat. Langă perete, pe dinafară, dormea o homlessă. Degeaba am rugat-o frumos să se mute. S-a depărtat vreo 5 metri, în grădina blocului, s-a  c...t și s-a întors la culcuș. A plecat când a crezut ea de cuviință, adică vreo 3 ore mai târziu când bătea soarele în locul în care se așezase. Deci... nu!
- unii homleși cosumă alcool. La factorii de risc de până acum adăugați și starea de ebrietate. Plus recipientele pe care le lasă în urmă. Dacă mai și fumează... cum să iasă afară pe ger de -20 de grade Celsius?

      Mi-aș fi dorit ca reportajul Antenei 1 să aibă și un punct de vedere de la sectorist. Că pe aia cu religia și... multiculturalitatea le-am înteles. Și cred că acum le înțeleg și nemții. Și ar trebui să știți că există adăposturi în care asistenții sociali i-au invitat pe acești oameni fără adăpost pe perioadele  de ger extrem. Unii au refuzat pe motiv  că "nu îi lasă cu țigări" sau că "pierd locul."

      Îmi plac materialele  voastre și nu aș vrea să îmi schimb părerea dintr-un motiv atât de banal ca o zi de week-end fără evenimente. Hai să inventăm subiecte într-un mod și de o manieră responsabile!

miercuri, ianuarie 27, 2016

Unde găsești micii de Popești Leordeni

      Unul dintre locurile în care poți mânca niște mici buni se află în Popești Leordeni. Dublu ca mărime față de ce găsești în mod normal pe piață și cu un gust "epopeic".

       Localul se află pe strada Mirăslău. "Înăuntru arată ca o cârciumă, dar calitatea produselor o să te convingă", mi-a spus amicul care m-a dus prima oară la micii de Popești. Dacă citești acest text cu siguranță ai auzit câte ceva despre...
      Cum ajungi la localul respectiv?  Sensul de mers este dinspre București spre Centură. Vezi video


bit.ly/2bZblf8


miercuri, ianuarie 20, 2016

Pericolul de pe acoperiș

      Parcările în Cartierul de Vest din Popești Leordeni au fost concepute la baza construcțiilor. Unele dintre ele sunt chiar sub balcoane sau sub streașina blocului/casei. În mod normal, conștient fiind că sub fereastra sau sub balconul tău este parcat un autoturism, nu pui obiecte pe balustradă sau pe glaf. Iarna vine însă cu alte probleme.

      Zăpada căzută din abundență acum câteva zile a înghețat pe acoperișuri. Din cauza temperaturilor scăzute nu are timp să se topească și să se scurgă prin jgeaburi și burlane, cu care sunt dotate mai toate constructiile. Se topește un strat superficial sub acțiunea razelor solare sau din cauza temperaturii din pod (pierderile termice de la ultimul etaj) și se scurge înghețând peste marginea jegeabului. Se formează țurțuri din ce în ce mai mari.

      Atâta vreme cât temperaturile se vor menține scăzute (s-a anunțat până pe 26 ianuarie) țurțurii tot cresc dar șansele să se desprindă sunt mici. Doar dacă nu cumva greutatea lor devine prea mare. În prima zi în care vom avea valori de zero grade sau pozitive vor fi mari probleme.

     Deși puteți da în judecată asociația de proprietari sau proprietarul imobilului în cazul în care zăpada sau țurțurii căzuți vă avariază autovehicolul, ar fi preferabil să evitați problemele "pe cale naturală". Aveți grijă unde parcați! Și amintiți-vă că spatele unei mașini este mai ieftin de reparat decât fața!

      Dacă ajungeți totuși în situația nefericită de a avea autoturismul avariat, chemați pe loc poliția pentru a face constatarea. Faceți fotografii și, dacă este posibil, nu îndepărtați zăpada sau gheața de pe zona avariată.

joi, ianuarie 14, 2016

Din ce fac supermarketurile produsele gata preparate


"Autoritatea Națională pentru Protecția consumatorului a găsit sute de kilograme de mâncare stricată la Cora Lujerului, din București. ANPC a amendat hipermarketul cu 20.000 de lei. În plus, a fost dispusă oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor constatate.", scrie DIGI 24. Evident că Cora (cacofonie voită) a sărit de cur în sus că tra la... la... Nici nu trebuie să citesc știrea... știu că așa e ca am pățit-o. Nu la Cora. În alt supermarket. Am cumpărat mâncare necomestibilă.

       Toamna trecută eram cu niște prieteni la o bere. Din vorbă în vorbă discutam despre de unde și ce mâncare cumpărăm.
 - Noi mai trecem pe la AAAAAA supermarket și mai luăm de acolo un pui la rotisor, niște aripioare, o porție de varză, un orez cu ciuperci... Salată nu luăm niciodată că e acră. Am încercat de două ori de roșii și ne-am c^^^t pe noi.
- Să nu mai luați niciodată deja gătite de ei! Am o prietenă care lucrează la CCCCCCCCC și mi-a spus cum se fac produsele astea. Bagă la procesat ce este în apropierea expirării termenului de valabilitate.

      Am stat și m-am gândit... Știți că i-am dat dreptate? De ce un supermarket cu înșpe mii de produse alimentare să bage la procesat produse proaspete? Și ce să facă ku cele aflate în preajma expirării termenului de valabilitate? Să le doneze căminelor de bătrâni? (ca sa îi bage în pământ mai repede?) Sau să le vândă sub altă formă? Tu ce ai alege?

      Asta explică de ce puiul are gust de plastic, de ce peștele pare... ireal, de ce porcul pare vier spălat cu bicarbonat sau de ce sunculița pare opincă.

      Apropo de bicarbonat: în sectorul 3, pe strada Buhuși era un supermarket non-stop. Ajungeam seara acasă, în jur de ora 23, și treceam pe la Piți (așa o strigau prietenii pe vânzătoarea de noapte). Alegeam un produs. "Nu vă recomand!", spunea Piți. Am înteles de ce abia după ce am trecut o dată pe la 2 noaptea pe la magazin: când părea că nu mai sunt clienți scoteau produsele și le ștergeau cu bicarbonat. Ca să nu fie verzi.

      Așa că... mare grijă!

miercuri, ianuarie 13, 2016

Urgență doar la semafor

       Dacă sunteți șoferi ați pățit cel puțin o dată ceea ce urmează să vă povestesc.

       Știm cu toții,  atât cei care avem permis auto cât și cei care sunt pietoni, că atunci când auzim semnalele sonore speciale e URGENȚĂ. Deși lumina călătorește mai repede decât sunetul, ceea ce percepem atunci când o mașină specială se apropie de noi în trafic este, de cele mai multe ori în zonele urbane, sunetul. Pentru că nu poți avea linie directă cu girofarurile ca să le poți vedea lumina și nici reflexiile nu te ajung la tine. Aceste două elemente, acustic și luminos, trebuie să fie cumulate ca să se aplice regimul prioritar al autoturismelor serviciilor speciale: pompieri, poliție, salvare (SRI, Jandarmerie, IML, Poliția Militară și altele). S-o fi schimbat regulamentul?! Nu știu... Oricum e de rău și trebuie să le faci loc. La girofar roșu trebuie să oprești pe partea dreaptă a drumului, la semnal albastru trebuie să faci loc și poti circula cât mai aproape de marginea drumului (mă rog, variabil că am trăit situații când se putea crea culoar ambulanței pe partea dreaptă și atunci toată lumea s-a înghesuit pe centru). Dacă ai avut persoane dragi în situații de urgență nu poți să nu reacționezi. Pleci din capătul coloanei de la semafor și intri în intersecție și pe roșu (cu grijă, evident) ca să faci loc ambulanței. Dacă ești OM faci asta din convingere. Un lucru nu pot să îl înțeleg: de multe ori (deci nu e o întâmplare, repetabilitatea dovedind că este o practică) ambulanța ajunge la semafor unde e coloană și, după ce merse ea în liniște cât merse, brusc începe să urle. Adică urgența este numai la semafor?! Dacă ai pacient în stare critică nu trebuie să te asiguri că ai cale liberă, mai ales atunci când mergi cu 100 km la oră în oraș? Nu zic de traficul auto, da' găsești un pieton mai surd și... Și faza și mai tare e că după ce trece de intersecție gata urgența și se face liniște. Pe bune?! Poate nu vor să sperie pacientul dinăuntru? Dar, dacă e urgență, mai contează? Sau poate se grăbește ambulanțierul să ia o șaorma?

      Asociat cu această practică este și folosirea sirenei pe modul "șoaptă". Adică o auzi la cel mult 50  de metri. De multe ori te induce în eroare că tu crezi că este la depărtare și te trezești cu ambulanța la oglindă. Periculos! Am văzut câteva situații la tv în care ambulanța a fost lovită în trafic cu semnalele acustice și luminoase puse în funcțiune. Mă întreb: o fi fost cam cum am descris eu?!

duminică, ianuarie 10, 2016

Sunteți ultimul client!

      Sunt seara târziu la cumpărături. Mai sunt 30 de minute și se închide supermarketul. Am și o
presiune în vezică pentru că nu am trecut pe la budă înainte să intru pe suprafața de vânzare. Am căutat ceai de tei în fiecare cutiuță de la raionul de ceaiuri și nu am găsit așa că sunt puțin nervos. Vreau să ies și încerc să mă orientez spre o casă cu mai puțini oameni. Nu sunt singurul care își face cumpărăturile la ora asta. Probabil că și alții lucrează în schimbul doi. Găsesc o casă cu două persoane. Una dintre ele, un domn, își așează produsele pe bandă. Parchez. "Aici SE ÎNCHIDE !!!", zice clientul. Ma uit puțin urât la el și parcă vreau să îl întreb: "Da' cine sunteți dvs.?". Hm! Înjur în gând de data asta și trec mai departe spre casa 1. "Ce p##a mea, aștia închid toate casele?!" se aude o voce din spatele meu. Încă unul care a vrut să se așeze la coadă.
      Mi se pare o dovadă de nesimțire crasă din partea personalului să oblige clientul să joce telefonul fără fir. Mi s-a întâmplat și mie să mi se spună: "Sunteți ultimul client!". M-am uitat mirat în spate să înteleagă casiera că nu-mi place ideea.
"- Așa... ?! Și... câștig ceva?
- Nu! Spuneți dumneavoastră, vă rog, că după dvs. se închide casa!"
Da! Tupeu. Este penibil să pui cumpărătorul să țină piept altor cumpărători, unii dintre ei foarte nervoși. Și asta ca să nu țipe ele de fiecare dată. Găsește, nene, altă formulă!
Asta mi s-a întâmplat în Auchan.

      O metodă mult mai bădărănească am întâlnit în Mega Image. "Zambilica, ies și eu la masă!", strigă casiera de la casa 3 la cea de la casa 1. Ca să audă clienții și să se așeze în altă parte. Presupun că la casa 1 era șefa de tură. Un domn care nu auzise conversația dintre casiera de la 3 și șefa ei se așează după mine. "Se închide aici! Rămâneți la colega!". De cacao!

      În schimb, în Kaufland se pare că au găsit metoda prin care să anunțe că se închide o casă fără obligații transferate clientului. Sub numărul casei au plasat un anunț: "Vă rugăm, alegeți altă casă!". Înainte să iasă din tură, casiera aprinde beculețul. Elegant. Nemțesc. Păcat că în Kaufland nu au coșuri de mână. Cică nu permite sistemul.


UPDATE:
      Am mai auzit o formulă "amabilă" în această seară: "După dumneavoastă nu se mai așează nimeni!". Spusă așa ca un ordin.

luni, ianuarie 04, 2016

Cum să pui armura pe tine pe vremea asta?

   
     
     Ora 5 dimineața. Prima zi de luni a anului. Afară ninge viscolit. Somnul încă mai luptă pentru drepturile sale. Bă', ce oameni tâmpiți! Cum să te duci tu la război, călare pe cal și în armura de metal când afară sunt sub zero grade?! Ce afară... înăuntru apa îngheață lângă patul cu saltea de paie. Hai că toamna mai merge cum mai merge, dar acum iarna e chiar nasol. Nu putem să facem o pauză?


     Nu este vorba despre mine sau despre tine care mergi la serviciu într-o zi de luni dimineața, prima zi de luni din an. Este vorba despre om de-a lungul istoriei. Cum să te duci tu la luptă pe vreme ploioasă, călare pe un cal ud, care miroase a cal ud, chinuit... cu hainele tale ude, cu ploaia șiroindu-ți pe față, cu vântul întețind senzația de umiditate excesivă și cu apa evaporându-se de pe tine și, în același timp, absorbindu-ți căldura? Cum să te duci la luptă într-o armură rece, care te încastrează și care se strânge pe tine ca pe un prizonier într-o carceră? Am întrebat un prieten care a terminat istoria cum reușeau cavalerii să-și dea jos armura pentru a-și face nevoile. "Crezi că și-o dădeau jos?!". A... deci asta trebuie să fi însemnat "să cureți armura"... Chiar așa: cum să te duci la luptă pe ploaie de toamnă târzie sau pe zăpada și să-ți faci nevoile în armură?  Probabil că imediat după era chiar plăcut, cald, binefăcător... (că, cică, războaiele nu puteau fi întrerupte ci, din contră, cine putea suporta condițiile meteo avea un avantaj)

      Cum să te duci la luptă în frig după ce peste noapte frigul abia ce te-a lăsat să dormi? Cum s-or fi odihnit: prin corturi, prin castele fără sticlă la ferestre, prin abații austere? Vă dați seama: să ții în mână sabia rece care aproape ți se lipește de piele prin mănușă... Și peste toate astea să te mai și bați și cu alți nebuni?

    Cum o fi supraviețuit omenirea?

duminică, ianuarie 03, 2016

Digi vs. Vodafone: feedback pentru Vodafone

      Am avut două numere în rețeaua Vodafone. Unul dintre ele era din 2003. Îmi aduc aminte cu nostalgie de începuturile mele în rețea. Connex. Eram student, anul 1 și m-am dus să-mi fac abonament. Nu voiam telefon. Împrumutasem unul de la un prieten. Motorola d460. Putea fi ușor confundat cu un walkie talkie. Pentru vremea aceea nu era un telefon chiar așa de urât. Erau vremurile când Nokia 5110 era la putere. Da... Și m-am dus să-mi fac abonament. După o așteptare de vreo jumătate de oră mi-au cerut depozit-garanție. Mă așteptam. Nu aveam venit decât din buzunarul părinților. Am renunțat.
      În anul 2 de facultate alt dealer Vodafone, aceeași poveste. Abia în anul 3, după ce m-am angajat, am putut să trec numărul pe abonament. Cent de weekend. Ce vremuri....

      Acum doi ani i-am făcut și soției abonament în contul meu. Și ne-am luat și telefoane. (Mai achiziționasem unul în 2003. Deci nu am făcut abuz de aparate subvenționate.) Eu nu sunt prea pretențios așa ca am ales ceva mai "accesibil". Mi-au trimis un Vodafone Smart 2 (parcă) a cărui baterie se descărca după nici 10 ore. Wtf? Am sunat. "Trebuie să mergeți cu telefonul în service!", zice băiatul care mi-a răspuns. Adică cum? Cumpăr telefon nou și intru cu el în service?! No way! Am reziliat contractul și am trimis telefonul înapoi în magazin pe motiv că nu corespunde descrierii de pe site. Baterie pentru 10 ore?! Pe bune?! Așteptam reofertarea. A venit cam târziu (băiatul primise notificare de la șefii lui să revină cu un apel, probabil să mă convingă că telefonul e bun și că nu știu eu să îl folosesc) ca să mai pot rezilia și al doilea contract, cel pe care aveam telefonul soției. În fine, doi ani vedem noi cum o fi.
      Abonamentul era de 10 euro cu 1500 de minute/sms uri în rețea și 200 de minute naționale. Plus 150 de Mega de net. "Eu am la cartelă 300 de minute naționale și nelimitat în rețea.", zice un prieten. Da, dar eu aveam abonament cu telefon subvenționat.
     Trece un an și ceva și prin august 2015, cu 4 luni înainte să îmi expire contractele mă trezesc cu telefon cu tupeu de la ofertare:
- V-am sunat să prelungim contractele în aceleași condiții!
- Cum adică... "în aceleași condiții"?!
- La același preț și cu aceleași beneficii, zice fata.
- A... nu... Nu e cam devreme? Nici măcar nu știu dacă mai stau la Vodafone. La semnarea contractului am avut un incident cu telefonul primit. Și nu știu cum o să arate piața peste patru luni.
 Mă rog, a rămas că mă gândesc și că îi sun eu dacă mă decid. Nu-mi oferiseră niciun aparat, nimic. Doar "aceleași beneficii". Mi-a lăsat impresia unei oferte grăbite, nervoase, chiar dacă angajata fusese amabilă.
      După două zile primește apel soția, pe celălalt număr. (Asta a fost o altă ciudățenie: deși numărul meu figura în rețeaua lor din 2013 cu mine ca titular, ei au trecut nr. soției ca telefon de contact. Le-am cerut modificarea și tot al doilea nr. a rămas bifat.) Că dacă pot să discute cu ea despre prelungirea abonamentului (prin învăluire, nu?! Tocmai ce vorbisem cu două zile în urmă de pe numărul meu).  Pentru că eram pe drum, în concediu fiind, i-am amânat și n-au mai sunat.
     Pe la jumătatea lui decembrie 2015 le trimit mesaj: "Îmi expiră contractul. Uite oferta Digi Optim Nelimitat. Aveti o ofertă similară și... așa ca pentru un client cu 12 ani vechime?". Mă sună cineva după 3 zile și îmi face o ofertă pe care o aveam listată în contul meu vodafone. Pe bune?! Ofertă care oricum era sub cea pe care o are amicul meu care este pe cartelă prepay.
    Negocierea nu a decurs foarte bine. "Sunt banii dvs., zice doamna. Nu pot eu să vă opresc să mergeți la Digi!". Așa că (doar îmi dăduse voie, nu?!) m-am dus la un magazin Digi. Am stat la coadă juma' de oră (că nu eram singurul care făcea treaba asta) și mi-am portat numerele. Fără să îmi iau telefon. Doar abonamente de 5 euro, totul nelimitat. La ei doar sms-urile sunt cu plata (1 cent per SMS). Asta nu e o problemă. Oricum What's App e gratis. Important este că din două abonamente de 20 euro, în total, acum am două cu 10 euro. Și net nelimitat (după 5Gb scade viteza). Oricum pe fiecare număr nu cred că depășeam 300 de minute pe lună. De ce să plătesc 20 de euro când pot plăti 10?!
      Vă întrebați cum e semnalul. Ei bine, acasă, unde atunci când mă plimbam dintr-o cameră în alta vorbind la telefon se întrerupea, acum este ok. La serviciu este ok. La mătușa soției trebuia să lași telefonul lângă fereastră ca să te poată suna cel căruia i-ai ocupat locul de parcare. Acum e ok. Nu știu pe drumuri cum e. Dar la NELIMITAT imi pot lua un prepay de Orange (sîc!) și să îmi direcționez apelurile FOREVER pe el. Asta că tot o durea pe tanti de la ofertare de calitatea serviciilor Digi.
     A... și să vă mai zic ceva: pe 31 decembrie, la ora 22:35 nu primeam rapoarte de livrare pentru SMS-uri. Am sunat la Digi Clienti. Culmea, după ce am terminat de navigat prin meniuri, a sunat de 3 ori și mi-a răspuns un tip amabil. Mi-a confirmat că centrul de mesagerie e setat corect și că întârzierile de livrare sunt cauzate, probabil, de cantitatea mare de mesaje care se transmit.
    De Anul Nou la relații clienți cineva mi-a răspuns... Ca și cum ai fi client Gold la Vodafone.
    Ce vreau să transmit celor de la Vodafone?! Dacă veți continua să tratați clienții vechi cu atâta indiferență (?!) sau interes doar pentru a menține "aceleași beneficii" o să pierdeți. Nu știți să apreciați loialitatea și pentru client asta e foarte important.
    Ce vreau să le transmit clienților Vodafone?! Abonamentele vor fi din ce în ce mai mari ca preț pentru că foarte mulți clienți se îndreaptă spre Digi. Este o companie autohtonă și poate avea prețuri sociale. De ce ăștia veniți din afară trebuie să încarce facturile cu zeci de euro?

     Conform Ziarului Financiar în 2014 RCS a atras de la rivali 205.364 clienţi.

      Nu vreau să fie un articol publicitar pentru Digi așa că o să revin cu update-uri atunci când voi pleca la drum prin țară cu păreri obiective.

     A... și încă ceva: spoturile publicitare la Vodafone sunt patetice!!! Mai aruncați un ochi pe reclamele de la Connex.



UPDATE:                                                                                                      

 Am ieșit din zona Bucureștiului (unde se pare ca DIGI și-a înmulțit antenele și a renunțat la roamingul național) și am ajuns undeva în zona Urziceniului. Semnal cam două liniuțe. În casă destul de slab. Însă nu mi-a obstrucționat "nevoia de comunicare". Cu două liniuțe pe indicator se poate purta o convorbire. Mi se pare totuși ciudat pentru că eram în apropierea unei antene Vodafone cu care Digi au acordul de roaming național. Cred că s-au prins și cei de la Vodafone unde le fug clienții... Deci roamingul național nu mai e valabil peste tot. Hm... așa a fost și cu Orange și cu Vodafone la început. Este doar o chestiune de timp până ce semnalul va fi ok în majoritatea regiunilor.
      Între timp mi s-a emis ultima factura la Vodafone. Am - de 56 de lei. Două abonamente timp de 15 zile. O să îmi plătesc cu banii ăștia două abonamente Digi timp de o lună.

sâmbătă, ianuarie 02, 2016

Transformă televizorul în monitor wireless

     Pentru a utiliza televizorul ca monitor wireless este necesar ca acesta să suporte Miracast / Inte's WiDi. La fel și PC-ul / laptopul de pe care doriți să afișați.
  
      Utilizarea ca display poate fi utilă atunci când, spre exemplu, doriți să afișați o serie de fotografii pentru un număr relativ mare de prieteni, iar monitorul laptopului, prin dimensiunile reduse, face acest lucru incomod.

     Dezavantajul utilizării televizorului ca display wireless ar fi în primul rând delay-ul de afișare. Un alt dezavantaj este că, în acest mod, nu poate fi transmis decât semnal video. Pentru fotografii metoda este excelentă, pentru video (însoțit de semnal audio) ar fi necesar un Media Server. Există aplicații gratuite în acest sens. De asemenea, pentru video+audio puteți folosi funția "play to".

     Scurt ghid de conectare a unui laptop la un smart TV în video:



vineri, ianuarie 01, 2016

N-ați înțeles nimic din Colectiv!

     
       A trecut și Revelionul. Parcă mai puțin zgomotos decât în alți ani. Deși rare, focurile de artificii și petarde au existat, concentrate mai ales în jurul momentului zero - trecerea dintre ani.

      Măi... n-ați înțeles nimic din Colectiv. Absolut nimic! Degeaba țineți voi trei zile de doliu când nimeni nu mai are curajul să intre în vreun club pentru ca după două luni să faceți fiesta pirotehnică în cele mai iresponsabile condiții.

      Știe careva dintre voi, cei care ați aprins artificii și petarde, în ce categorie pirotehnică se încadrează? La mine în cartier s-au dat din alea explozive, rachete. Printre blocuri, pe o alee de maximum 10  metri, printre mașini parcate bară la bară și spre acoperișuri din lemn neignifugat. Știe careva că astfel de produse pirotehnice pot fi utilizate în siguranță la o distanță minimă de  50 de metri față de clădiri? Și mai șocant este că au fost scoși din case și copii sub 14 ani să asiste la eveniment și chiar aprindeau și ei din alea mai mici... La 5 metri de contoarele și conductele de gaze! Și spre balcoane deschise în care nu se putea observa dacă există materiale inflamabile (o cutie de carton, un dulap din lemn, vreo mătură uscată, o covoraș).

63 de oameni au murit degeaba dacă la prima ocazie vă comportați la fel de iresponsabil ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Cautați pe google  și vedeți legea (care e făcută pentru a preveni).

      Primăriile au tăiat bugetul, dar, în București, după cum am putut observa la Digi24, cerul a fost acoperit de focuri de artificii. Să nu-mi spuneți mie că toți care au lansat aveau calificarea de artificier și au lansat conform prevederilor legale.

      Putem și noi, românii, să luptăm pentru o idee până la capăt?


UPDATE: Iată câteva fotografii de lângă benzinăria MOL de pe Șoseaua Berceni, București.



Publicitate